miercuri, 8 septembrie 2010

Noaptea doi

Dupa serviciu am fost in parcul mare cu lac
sa ma uit la lebede.
(mai sunt vreo doua)
De cand dorm ca un iepure caut sa ma inconjor de lucruri
linistitoare si somnoroase. Asa cum e lacul asta,
si lebedele astea nenorocit de lente.
Asa cum am inceput eu, auzi? Eu ! sa ma delectez cu muzica clasica.
(doamne, daca ar afla fostii mei tovarasi, actual calatori)
La inceput cand veneam la lacul asta si la lebedele astea fara viitor
si ma asezam pe banca asta fara culoare, mai atipeam si bucuros nevoie mare
fugeam repede in statia de autobuz, bateam din picior pana venea
autobuzul 133. Saream de pe scarile autobuzului,
intr-un triplu salt aproape mortal, direct pe scarile blocului
aleragm pana la doi pe scari ( nu era timp de lift)
dadeam buzna pe usa, imi aruncam hainele ca un infometat de carne,
in drum spre frumosul meu pat si cald si moale ( dragul de el),
cu cearsafuri intotdeauna curate
si intotdeauna albe
(albul ma calmeaza cel mai mult)
si gol pana in talpi umflam paturica deasupra mea...

Si atat. Si astepti si astepti si astept si vax somn.
Unde dracu'am gresit?!

M-am imbracat fara chef in pula mea. Am coborat din nou in
frumosul meu oras abject. Inapoi la lac.
Reflectam. Oare unde greseam? Am fost la lac(1), am vazut lebede(2),
mi s-a facut somn(3), am fugit repede spre dragul de el(4) si
m-am dezgolit si m-am aruncat in el(5). Si nimic.
Unde greseam?
Evrika! Nu trebuia sa alerg! De aia mi-a fugit somnul, right?
Trebuie sa o iau mai usor spre dragul de el, sa nu se trezeasca somnul.
Asa cum iei un copil care ti-a adormit pe covor. Il iei tiptil
si-l pui in pat. Tandrete.

Nu, n-a mers nici asa.

Noapte buna voua celor ce dormiti.
Pace

Sa inceapa Chopin! Il auzi pe Chopin, regina mea?

3 comentarii: